BLOG,  HOME

„Moartea pasiunii” în 2019?…

Ciocolată, buchete de flori, cafenele, jazz, ieșiri în parc, ținutul de mână…garderoba cea mai bună și discursul perfect despre viață, parcă citat din Jane Eyre: „Presimțirile sunt niște lucruri ciudate – la fel sunt și simpatiile, la fel și semnele; și toate trei, îmbinate, alcătuiesc o taină a cărei cheie omenirea nu a găsit-o încă.”

O mică descriere a ceea ce însemna o întâlnire pasională acum câteva decenii.

Însă, în prezentul nostru, descrierea pasiunii pare uneori să fie mult mai directa, fără ocolișuri ori pretenții voalate.

‘Aint nobody got time for that.

Practic, nu mai este timp pentru astfel de lucruri. Vorbim despre era tehnologiei, a banilor, a carierei de succes, a imaginii și a timpului salvat.

Oamenii din ziua de azi nu mai au timp de pierdut cu astfel de „găuri negre” ale emoțiilor, psihicului, portofelului și, nu în ultimul rând…al efortului.

Goal-ul rămâne însă același; găsirea partenerului perfect în această mare fără fund a societății, care reprezintă totuși, dacă am avea un scurt moment de recunoaștere și meditație, o parte adânc înrădăcinată în noi a romantismului.

Deci…deep down aspirăm la romantism, însă preferăm să nu dăm peste el în adevăratul sens al cuvântului. Nu cred că majoritar, lumea ar alege finalul tragic al Titanicului în numele dragostei, dacă ar putea opta pentru finalul mult mai confortabil, de a mânca pizza și a urmări seriale, fericiți până la adânci bătrâneți.

Și este absolut logic.

De asemenea, există o soluție rapidă care vinde speranțe mari, în teorie : varianta Tinder a pasiunii occidentale. Se prezintă ca fiind cea mai echitabilă, practică și sigură metodă de a-ți găsi sufletul pereche, a secolului XXI.

Efectiv ai puterea de a-l alege tu din mulțime, cum a facut Dumnezeu când l-a ales pe Moise. L-a găsit vrednic.

Bineînțeles, asta dacă poza și descrierea profilului sunt la fel de vrednice de o glisare la dreapta.

Povestea spune, din câte am „adunat” din diferite colțuri, că există și persoane cărora le este dificil să descopere pasiunea în noile trenduri, oricât de mult ar scotoci.

Și aici ar putea fi sugerat un hint subtil pentru cei care fac parte din categoria celor old school.

În trecut, o femeie avea nevoie de un bărbat „vânjos” , familist și puternic fizic pentru a se simți în siguranță și pentru a supraviețui mediului ostil și lipsit de drepturi al comunității.

Un bărbat avea nevoie de o femeie linișitită, care să se ocupe de gospodărie și care să-i asigure linia genetică de progenituri ; „cuminte”, dar nu neapărat și „cu minte”.

Mica paralelă între acele vremuri și anul 2019 creează o mare discrepanță.

Femeile s-au trezit comparându-și pantalonii, mai specific, cât sunt de mulați, cu cei ai unui anumit tip de bărbați complet modernizați; numărul de creme, lacul de unghii, văicărelile si programările la salonul de epilat/pensat au devenit interese comune.

Iar băieții, care nici ei, „săracii” nu mai înțeleg care sunt atribuțiile ori rolul pe care ar trebui să-l îndeplinească, calcă ca pe terenul minat în încercarea de a pătrunde în inima femeii complet și iremediabil independente.

Schimbările societății sunt ireversibile, în mod cert, iar gusturile oricum „nu se discută”…

Însă lumea romancierilor autentici pare să se prăbușească sub proprii ochi, nemairămânând decat cu amintirea costumelor vintage, pe când gleznele golașe nu erau in vogă, a momentelor în care sclipirea privirii și un zâmbet erau suficiente pentru a înțelege un cosmos ascuns de gânduri, fără să fie nevoie de statusuri pe Facebook …

Și a compromisurilor dragostei, mult prea imperceptibile pentru noile generații.

Cuvântul cheie este însă „pare”.

Nici Cristofor Columb nu părea să creadă că va descoperi America când își începuse călătoria, până să dea nas în nas cu ea.